Știri și Comunicate ONG din Moldova

Tichetele de masă între optimizări fiscale și intenții sociale

Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai cunoscute beneficii pentru salariați. Or, practicile internaționale arată că acestea reprezintă o sursă suplimentară de venituri, în special pentru angajații cu salariu minim. Pe de altă parte, există riscul evaziunii fiscale și a unei inițiative cu iz electoral, potrivit concluziilor formulate în cadrul dezbaterii publice pe marginea proiectului de Lege cu privire la tichetele de masă.

Expertul economic, Dorin Vaculovschi constată că tichetele de masă contribuie la creșterea cheltuielilor necesare pentru întreținerea angajaților în cadrul organizațiilor și, respectiv, la creșterea cheltuielilor totale suportate de către organizație. În același timp, lipsa unei viziuni de ansamblu privind noul mecanism de funcționare a  sistemului de politică socială bazat pe tichete de masă împiedică o perspectivă de implementare eficace a legii, iar conjunctura economică din Republica Moldova doar asuprește implementarea sistemului bazat pe tichete de masă (sistemul fiind mai potrivit pentru țările industrializate).

Prezent la discuție, președintele Parlamentului și unul din autorii proiectului, Andrian Candu a precizat că vede tichetele de masă ca un instrument social și un venit net, neimpozitat la angajați. Este o cheltuială din partea angajatorului, dar deductibilă. „Prețul pentru un tichet a fost stabilit la 45 de lei și am luat în calcul coșul minim de consum și rata inflației. Pe lângă partea socială presupunem că va exista și partea economică cu un impact asupra vânzărilor”.

”Dacă lucrurile ne par simple în Republica Moldova, tichetele de masă le vor complica. Inițiativa nu trebuie privită doar ca una socială, ci și economică și fiscală. Tichetele au apărut în țările cu tradiții sindicale, iar ulterior preluate de companii care se ocupă cu optimizări fiscale și promovate în alte țări inclusiv în Republica Moldova. Dacă sincronizăm subiectul tichetelor de masă, observăm că a fost promovat în anii preelectorali (2007, 2008, 2010 și 2016). Astfel, se încearcă împachetarea unui instrument politic și furnizat bine societății. Totodată, este foarte greu să ne dăm seama care sunt efectele monetare și inflaționiste. În condițiile în care Republica Moldova are problema leului în zona necontrolată, politica monetară este așa cum este și cu semnale proaste de transmisie, atunci un nou surogat introdus în circuitul economic doar va complica situația. Ba mai mult, introducerea tichetelor de masă zădărnicește creșterea ulterioară a salariilor”, a spus Veaceslav Negruța, expert Transparency International.

”Avem intenția de a introduce un instrument de protecție socială. Suntem siguri că putem găsi formulele necesare pentru atingerea obiectivelor cu beneficii maxime pentru angajați. Optăm pentru discuții transparente pe marginea proiectului cu implicarea experților, sindicatelor. Trebuie să ținem cont de faptul că statul este cel mai mare angajator”, este de părere deputata, Valentina Buliga.

”Orice proiect social promovat în societate trebuie să țină cont în primul rând de situația social-economică din țară. Dacă să analizăm datele, în ultimii ani numărul angajaților s-a redus substanțial pe un fundal al creșterii numărului de pensionari și beneficiari de îndemnizații sociale. Numărul angajaților nu este atât de mare, iar prezența multora în sectorul informal doar îngreunează situația per ansamblu, deoarece numărul contribuabililor la fondul social de pensii se reduce anual. Mai mult, se menține un număr mare de tineri, potențiali angajați, care nu frecventează școala dar nici nu sunt angajați, circa 18%. Respectiv, de tichetele de masă au nevoie mai mult pensionarii și grupurile vulnerabile, care trăiesc la limita sărăciei, pentru care un prânz cald este un lux”, a menționat experta în politici sociale de la IDIS Viitorul, Viorica Antonov.

Dezbaterea publică a fost organizată în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale și formularea unor sinteze politice, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pentru presă la adresa: [email protected] sau la numărul de telefon: 0 690 17396. Persoana de contact: Victor Ursu.

 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Gazduit pe amplica.md