Cine face imaginea ONG-urilor in Moldova?



Mergi inainte si increderea iti va veni.
J. d' Alembert

Barometrul de Opinie Publica al Institutului de Politici Publice (realizat de catre „IMAS -INC” in octombrie-noiembrie 2007) scoate in evidenta faptul ca doar 2,4% dintre respondenti au foarte multa incredere in ONG-urile din Republica Moldova, 28,1% manifesta o oarecare incredere si circa 48% nu au deloc sau aproape deloc incredere in organizatiile neguvernamentale. La un an de la publicarea acestor rezultate este firesc sa ne intrebam: Ce s-a schimbat in peisajul ONG-urilor moldovenesti? A devenit imaginea acestora mai favorabila decat acum un an? Sunt oare ONG-urile mai consolidate? Este mai transparenta, eficienta, responsabila activitatea lor?

În prefata „Codului de Etica si Conduita al ONG-urilor”, elaborat de Asociatia Mondiala a Organizatiilor Neguvernamentale (WANGO), se spune ca „ONG-urile influenteaza actualmente politicile si promoveaza initiative care odata tineau exclusiv de competentele guvernamentale si cele ale corporatiilor comerciale”, prestatia lor umanitara fiind „vitala pentru bunastarea membrilor comunitatilor si societatilor in ansamblu pe intreg spatiul globului”. Acelasi document releva in continuare ca cel de-al „treilea sector”, situat „la hotarul dintre guvern si business”, in multe cazuri se dovedeste a fi mai competent „decat guvernele in materie de solutionare a unor cazuri particulare”, „spiritul de consecventa si motivarea puternica” imprimand ONG-urilor „valori civice improprii altor structuri”. Si atunci, de unde aceasta nota mica, acordata sectorului neguvernamental de la noi? Prin ce se explica neincrederea populatiei vizavi de aceste organizatii necomerciale si nonprofit, efortul carora nu este altul decat de a asigura un echilibru in solutionarea unor probleme majore in societatea contemporana? Oare nu este o compromitere a imaginii ONG-urilor pe contul celor false, de tip: BRINGO (ONG de portmoneu), CONGO (ONG comercial), FANGO (ONG fals), GONGO (ONG manipulat guvernamental), PANGO (ONG de partid) etc.? Si aceasta, in conditiile in care numarul ONG-urilor cu adevarat functionale constituie doar o mica parte din numarul total al organizatiilor inregistrate? Ce reguli fundamentale ar trebui sa respecte o organizatie neguvernamentala, pentru a corespunde unor norme si standarde nationale si internationale, pentru a imbunatati imaginea, implicit, pentru a ridica nivelul de incredere a populatiei pentru sectorul neguvernamental? Cu aceste intrebari deschidem un subiect de discutie in paginile revistei „Forum Civic”, precum si pe pagina web www.ong.md (sondaj), la care va invitam sa participati.

Victoria Tataru

http://forum-civic.ong.md